O fată anonymă

Pentru că mâine este Valentine's day, vreau să vă prezint un moment amuzant cu motanul Tochii. O zi a îndrăgostiților plină de iubire și fericire! Sfatul motanului Tochii pentru Valentine's day:

Vă prezint motanul meu, domnul Tochii! Este un motan frumos, cuminte și tare hoț, dar din păcate nu mai este, a fost omorât. În amintirea pisoiului care ”învăța” cu mine pentru examene ( se așeza pe cărțile mele și dormea de puteai să ”tragi cu tunul” că de acolo nu pleca) o să fie seria: ”Momente amuzante cu domnul Tochii”. Sper să vă placă și să vă pot ”fura” un zâmbet pentru ”colecția ” mea. O dimineață și o zi superbă vă doresc! Pupici! :******

În timp ce vizionam filmul animat  Shrek, mi-a ”sărit în ochi” această replică  a personajului principal: O zi minunată vă doresc! Pupici :******

Astăzi am un banc pentru voi, sper să vă placă! O seară frumoasă vă doresc!

 Această afirmaţie mi-a trecut prin cap acum ceva timp, când mă gândeam: "Oare cum treceau  strămoşii noştrii peste eşecuri, despărţiri şi alte lovituri ale vieţii?". Această întrebare a dat tonul unor răspunsuri care m-au făcut să fac acest articol.  Psihologia  este o ştiinţă, care se ocupă cu studiul comportamentului omului atât la nivel de psihic, fizic, dar şi sufletesc. Psihologia face legătura între aceste trei entităţi. Strămoşii noştrii ştiau de această împărţire, între minte, suflet şi corp, dar exista psihologia? Cel mai probabil, nu! Şi cum treceau peste toate? Prin forţa lor proprie. Omul are capacitatea înăscută  de a face faţă acestei vieţi, cu toate momentele ei fericite şi mai puţin fericite. Are capacitatea de a învăţa din fiecare greşală sau poate că nu, şi astfel să tot repete greşeli până îşi dă seama de  faptul că acolo este o învăţătură care îi este de foarte mare folos. Acum ceva timp am trecut prin mai multe  încercări şi mi-am găsit refugiul în p

      Mă uit în jurul meu şi văd numai oameni trişti, iar  prima dintre aceştia sunt eu!  Acum  câteva  zile am vizionat videoclipul cântăreţei Sia : "You're never fully dressed whitout a smile", iar asta mi-a amintit de faptul că am uitat să zâmbesc, probabil de frică. Frica ne-a adus în stadiul de a uita de noi şi de faptul că pe aici suntem ca într-o "călătorie". Această călătorie ne deplasează prin regiuni călduroase( când suntem fericiţi), mai reci ( când avem o perioadă mai grea), pustii( când numai ştim ce rost avem pe aici). Trecem prin drame, încă din copilărie, când suntem excluşi, pentru faptul că nu arătăm la fel de bine ca ceilalţi, poate  nu avem aceleaşi înclinaţii şi lista poate să continue.    După cum spuneam, vreau să îmi recultiv zâmbetul pe care l-am pierdut. Acest lucru se poate face doar prin exerciţiu zilnic. Ne trebuie 45 de zile pentru implementarea unui comportament, vă daţi seama ce experimentaţi suntem? De aceea ne trebuie o dram

Am realizat o poză, și doresc să o vedeți și voi! Cum mă ghidez după motto-ul ”Mai bine stârnesc un zâmbet, decât un plânset”, sper ca această poză să vă picteze un zâmbet! Acum ceva timp, am avut de făcut un referat la Marketing, fiind concentrată să mă documentez, m-a plesnit din senin o întrebare ”Oare bârfa nu este tot o formă de marketing? ” Și uite așa a apărut această poză : V-am pupat! O seară frumoasă și plină de ”marketing gratuit””:))))