Biserici sau spitale?

Încă de acum câteva zile, mă gândesc să fac acest articol, dar am avut  câteva contradicții în cap care
am reușit să le clarific și m-am apucat de scris.

.În rând vreau să spun  că acesta nu este un articol politic care critică decizii , este doar o părere, o interpretare din punctul meu de vedere a situației în care ne aflăm și a-și vrea să o exprim.

Din câte am văzut eu până acum mulți oameni numai cred în această instituție, numită Biserică. Nu pot să spun că sunt total de acord, dar în mare parte nu cred în exprimarea excesiva a credinței. Am o gândire diferita despre expresia(Dumnezeu).
Am făcut din (Dumnezeu), o ființă rea care pedepsește, care ne dă numai greutăți și care nu are altceva mai bun de făcut decât să ne pedepsească pentru păcatele care le facem. Este adevărat că în viață tot ce faci se întoarce, deoarece asta este logica vieți, ce dai primești, am învățat pe propria piele, dar asta te ajută să împlinești menirea ta în viață.
De ce fac această abatere de la subiect? O fac pentru a arăta de ce am opinia că nouă ne trebuie spitale, iar Bisericile trebuie clădite în suflet și inimă .

Această întâmplare cu virusul covid-19 , după părerea mea este un semnal de alarmă din partea Universului, care este însăși Dumnezeu. Aici ne arată că într-o astfel de situație, lumea area nevoie de instituții care să ajute supraviețuirea acestei specii. Străbunii se rugau în aer liber, în încăperi săpate sub pământ și credeți că acolo nu vine Dumnezeu??? Isus s-a rugat într-o grădină...și credeți că Dumnezeu nu a venit????
De ce ne trebuie mari Catedrale....aurite??? Un orfelinat sau un spital, nu credeți că ar fi o ofrandă mai bine tolerată de Dumnezeu???
Uitați-vă  la situația din spitalele noastre, suntem într-o perioadă de modernizare continuă....în alte domenii, dar cel spitalicesc parcă decade din ce în ce mai mult în demodare și mizerie.
Cum am spus, cred în Dumnezeu, dar într-un Dumnezeu blând, un prieten, un tovarăși care te ajută pe parcursul acestei călătorii care ne ajută să ne definim adevărata noastră ființă.
Când văd durerea din ochii medicilor și ai asistentelor care luptă să salveze fiecare viață, cu prețul propriei lor vieți. Pe ei cine îi ajută??? Oare aici nu este Dumnezeu??? Oare aici Dumnezeu nu este prezent??? Când aici Dumnezeu este rostit cred că de 10000 de oameni odată în fiecare minut.
Avem nevoie de Dumnezeu, dar el este mereu cu noi....în mod modest și lipsit de mândrie...

La un moment dat în viața mi-am pus întrebarea (Oare eu o să știu cine sunt după ce mor??? Oare tot ce fac este rău??? Oare de ce Dumnezeu nu se arată???), toate aceste întrebări îmi răsunau în minte și am primit răspunsuri, prin fapte , cuvinte ...
Dumnezeu nu apare într-un  anumit chip, deoarece pentru fiecare ființă Dumnezeu înseamnă altceva .La mine arată precum bunicul meu un om pe care mă supăr uneori, dar și blând.
 Folosesc cuvântul (om), pentru că suntem după chipul și asemănarea lui.
De ce în Africa mor oameni de foame, iar noi aruncăm cu zecile de tone de mâncare??? Când am putea să le donăm ...dar nu vrem...nu cunosc explicația. Toate acțiunile noastre au fost făcute pentru bani, dar să ne gândim că banii nu cumpără natură și uneori sănătate.

În concluzie, oameni buni avem nevoie de Spitale, nu de Biserici, avem destule, credeți-mă! Dumnezeu este în suflet,inimă și minte.

Aștept părerea voastră în secțiunea de comentarii!
                                       

Rămâneți sănătoși și în siguranță !






Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Despre testele de sarcină!

Părerea mea despre vloggerul, Alexandru Bălan!

Depresia antenatală! ( În sarcină)