Mara Bănică:" Un copil la 3 ani, nu știe să spună decât:aaa.. ...naaa, baaa! Nu are cum să spună că îl bate cineva"....

Salut, dragi prieteni, azi o să discutăm despre
replica de mai sus. 
De obicei, nu privesc astfel de emisiuni, dar ieri se uita mama, iar eu cu Derek ne jucam pe la ea prin cameră. Era vorba despre o mama care avea bani, și care disputa cu soțul dânsei o fetiță de 3 ani.

Nu este ceva nou, atunci când părinții se despart, să existe astfel de dispute. 
Mama, încerca să spună cauzele acelei despărțiri, că a fost un scandal....etc. Că fetița spune:" Tata, na-na!"...că a fost cu fata la urgență pentru că ar fi lovit-o....etc. La care doamna Mara, exclamă, că un copil la vârsta asta nu are cum să știe să exprime o astfel de acțiune.
Aici mi-au sărit pe românește" dracii"! Cum tu, mamă, să exprim o astfel de proatie! ??? Tu care te lauzi că ai nu știu câte facultăți, și atâta experiență în astfel de cazuri....

Dacă, nu eram mamă, poate nu mă afecta atâta, dar când stai lângă un copil știi exact cum funcționează psihologia lor.

Micuții de azi, nu arată deloc cu micuții de acum ceva ani . Acum au o dezvoltare foarte accelerată din punct de vedere cognitiv. Ei știu foarte bine cum să se exprime, deoarece au foarte mare acces la informație.

Chiar și copilul foarte mic are un sistem de apărare contra anumitor factori.  
Să vă dau un exemplu:
Știți că eu am plecat de acasă cu Derek din cauza anumitor situații de acolo, copilul meu plângea ...urla la acele persoane în brațe. Când am ajuns la mama mea, copilul la ea se linistea, instant!

Cum poți să îmi spui tu, că un copil la 3 ani, nu știe că cineva îl lovește???  Și la 1 an și ei știu că cineva le a făcut ceva.
Exemplu:
Tata îl iubește foarte mult de Derek, dar Derek nu vrea la el???? Credeți că i-am făcut ceva??? Da!
Mereu când îl las cu el, tata fiind grăsuț și obosit de muncă, îl ține mai mult în brațe și nu îl lasă să facă ce vrea el....iar copilul, nu vrea la el! Cu toate că tata îl iubește, mai mult ca pe mine....

Dacă stai intre copii, vezi mecanismul lor de funcționare.
Am urat comparațiile de genul" Copilul meu, nu face așa!"
Dacă copilul tău la 3 ani, nu stia, nu înseamnă că și al altuia,nu știe!

Eu nu contest că fata, nu are capacitatea  unui copil de vârstă mare, dar sistemul său de apărare este prezent de la naștere...

Putea să explice în felul următor:" Poate fata a asistat la o scenă de violență domestică și a văzut tatăl lovind, iar acea scenă i-a rămas în cap, sistemul său de apărare, citind această imagine ca un declanșator"!
 Eu m-am gândit direct:" Ce aș face eu, ca mamă, dacă aud asta de la copilul meu????".
Aș face cum a zis doamna Bănică, să nu bag în seamă, gândind că nu are discernământ???
Clar, nu!
Cred că la fel că acea mama respectivă,  mi-ar fi teamă că copilul meu să nu aibă o suferință, iar eu să stau fără nici o grijă: " Ce bine, am weekendul liber"!

Această doamnă nu a văzut pe  Alessia! La 2 ani, știe să numere , eu am rămas uimită când mi- a zis:" Unul, doi, trei , câini!".... Au ieșit cățeii unei vecine și am întrebat-o: "Câți căței sunt??".

Când, Derek al meu la 1 an, știe să plimbe aspiratorul cum m-a văzut pe mine, spune" Tata, mama, papa, hai, haide, papa, aibă( găină), ham-ham, ga-ga-ga, dăm, na, apa, brummm și multe altele. 
Alessia la 1 an, știe culorile, animalele, feluri de mâncare, știe să umble pe telefon.....etc, dar la 3 ani????
Nu contest că sunt copii care au o drezvoltare mai grea, dar nu porți sa generalizezi, că ce știe unul de 3 ani te lasă mască....

Că mamă îți spun eu, indiferent cât de mult îl urăști pe tatăl copilului tău, dacă el îl iubește și suferă după el, ca mamă treci peste tot și lași copilul să interacționeze cu el.
Iubirea paternă are și ea rolul ei. Dacă unii bărbați ar vedea suferința copiilor, nu ar face multe greșeli. Că mamă tu suferi cu el....sau mai mult.... pentru că te învinovățesti că nu ai avut puterea de a continua relația indiferent de situație!

Aceste rânduri sunt înțelese doar de mame care trec prin astea....și suferă alături de copii.
Mama, odată ce naște un copil, se naște și instinctul matern de apărare a bebelușului. Iar mamei îi cresc "antene care detecteaza, chiar și la nivel psihic, intrușii care îi fac rău copilului".

Eu mă întreb ce ar fi făcut această doamnă, dacă copilul dânsei spunea așa????
Rămâne un mister!

Indiferent de câtă experiență ai,  fiecare copil are o dezvoltare diferită, nu ai cum să generalizezi!
Aștept părerile voastre, ce credeți???? Sincer dacă nu făceam acest articol, nu mă linișteam!!!

Eu am fost Cristina!!!
PUPICI 😍😍😍😍😍😍

Comentarii

  1. Corect...tu ai si copil iar ce ai detaliat aici face logica. Si ai dreptate...dezvoltarea cognitiva a micuților de azi nu se mai compara deloc cu cea de mai demult.

    RăspundețiȘtergere
  2. Și eu cred ca un copil de 3 ani poate exprima aceste lucruri într-un anumit fel,cu toate că nu sunt mama. Mi se pare groaznica atitudinea mamei.

    RăspundețiȘtergere
  3. Cred ca într-adevăr, copiii din ziua de azi sunt mai precoce decât noi, însă cred ca ii și fortam. Sa știe la un an culori și animale.... Mi se pare prea mult

    RăspundețiȘtergere
  4. Copiii sunt altfel acuma. Poti sa crezi ca, copilul poate zice anumite lucruri.

    RăspundețiȘtergere
  5. Copiii din ziua de azi știu cam multe, fetița mea are 2 ani și de asemenea e foarte conștiincioasa și înțelege tot chiar dacă nu vorbește foarte bine.

    RăspundețiȘtergere
  6. Cred că în astfel de dispute nu este indicat să-ți dai cu "părerea". Este clar că nu ai cum să știi exact cum se comportă și cum știe micuțul să se exprime. Fiecare copil este unic în felul lui, eu chiar nu cred în generalități. În plus, cum poți judeca lucrurile dacă nu ești în stare măcar să te pui în pielea fiecăruia.

    RăspundețiȘtergere
  7. Fiecare copil se naste cu propriile trasaturi de temperament, personalitate si aptitudini cognitive si de aceea nu se poate stabili in mod exact ce anume ar trebui sa stie si ce nu intr-o anumita etapa a dezvoltarii sale.

    RăspundețiȘtergere
  8. La 3 ani cu siguranta stiu destul de multe copiii. Si stiu sa se fereasca de cineva care le face rau si sa semnalizeze lucrul asta.

    RăspundețiȘtergere
  9. Fiecare copil în parte este diferit și mi se pare exagerat să fie forțat să facă anumite lucruri doar pentru că poate alt copil de face/spune.
    Tind să cred că mulți nici nu știu cum să își crească copilul și asta îl afectează mult. Sunt multe cărți și chiar și psihologi de la care părinții pot afla sfaturi utile.

    RăspundețiȘtergere
  10. Trebuie sa recunosc ca eu nu prea am experienta in domeniu, nu prea am stat prin preajma celor mici dar cred totusi ca se vede in comportamentul copilului cand acesta sufera.

    RăspundețiȘtergere
  11. Eu nu am copii, dar nu cred ca la 3 ani se exprima atat de sărăcăcios, doar dacă e handicapat, sau ceva. La trei anisori rupe bine cuvinte si propozitii, cu dragalasenia aia specifica...

    RăspundețiȘtergere
  12. Ritmul in care constientizeaza unele lucruri acum este diferit cu siguranta fata de cum a fost cand eram eu mica.

    RăspundețiȘtergere
  13. Sa stii ca un copil nu poate zice, dar poate da de inteles ca ceva nu este in regula. Fetita mea a fost batuta la gradinita in grupa mica si mi-am dat seama ca ceva nu este ok pentru ca nu mai vroia la gradi. Educatoarea a zis ca este posibil sa fi auzit ca vine vacanta si din acest motiv sa aiba acele reactii. O mamica mi-a zis ca a lovit-o abia dupa cateva saptamani ...

    RăspundețiȘtergere
  14. Fiecare copil e diferit si are preferintele lui in functie de anumite trairi insa cu siguranta cand pateste ceva rau da de inteles cumva, in felul lui.

    RăspundețiȘtergere
  15. Am citit comentariile care sunt pro si contra articolului tau, in ideea in care nu vreau sa fiu categorica, dar vreau sa spun ca cel mai bine este sa nu te implici emotional in discutiile altora, fiecare familie are niv ei spiritual, intelectual, emotional, in plus fiecare mama isi cunoaste foarte bine copilul, ca duce lupte psihologice in public sau la TV sa scoata in evidenta adevarul ei este alta treaba, cert este ca nimeni nu poate sti ce e acolo inauntru, ce vbeste e cu totul alta poveste.

    RăspundețiȘtergere
  16. Al meu a inceput sa vorbeasca bine abia pe la 2 ani si 7 luni, dar categoric la 3 ani ar fi stiut sa-mi spuna daca cineva l-a ranit. Dar in acelasi timp cunosc copii care au 3 ani si ceva si nu prea vorbesc. Depinde de fiecare copil.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Despre testele de sarcină!

Depresia antenatală! ( În sarcină)

Părerea mea despre vloggerul, Alexandru Bălan!