Diavolul și vânătorul!

 Salut, dragi prieteni !

Vă mulțumesc  pentru toate aprecierile pe care le-am primit la seria de postări numite Demonul îndrăgostit !

Astăzi m-am hotărât să scriu o poveste mai veche pe care mi-o povestea bunica, mai ales în perioada Bobotezei .

După cum știm atunci când se sfințesc apele la Bobotează , Diavolul iasă din apele râurilor,  fluviilor , mărilor etc. , și se ascunde prin păduri sau pe oriunde apucă. 

În cele 40 de zile în care apele sunt sfințite , acesta nu poate să mai stea în ele ,deoarece după cum știm apa sfințită la Bobotează este una din armele împotriva lui. 

Diavolul din povestea noastră  stătea ascuns într-un codru foarte des unde își petrecea timpul până la sfârșitul celor 40 de zile .

Animalele domestice simt mereu prezența acestuia la fel și cele sălbatice , doar că cele din urmă nu îl suportă și chiar sar să îl muște !

În ziua aceea se află prin pădure un vânător care se afla la vânat de fazani,  iepuri , porci mistreț . Nu plecase la ceva anume , pentru că nu știa ce o să găsească pe vremea aceea rece .

A urmărit un iepure până în inima pădurii, unde l-a pierdut.... .

Când se pregătea să plece aude un fel de lătrat, iar o voce groasă și stinsă încerca cumva să se apere prin strigăte...

Vânătorul nostru auzind ,a fugit repede cu pușca pregătită crezănd că un alt consătean venise la vănătoare , iar ceva îl atacase!

Când ajunge ce să vezi, un lup cum trăgea așa trăgea de piciorul a ceva care se părea a fi om.

Vânătorul nu stătu mult pe gănduri și trase câteva focuri de armă, iar lupul fugii.

Când s-a dus să ridice persoana ce să vezi :

- Ești bine cumetre???

- Sunt bine , ajută-mă să mă ridic !

Când îl ridică vânătorul și văzu cine era se sperie:

- Stai omule , nu te speria!

- Drace !!!  Te rog nu îmi  face nimic ....

- Stai liniștit , nu îți fac nimic, doar m-ai salvat de lup!

- Te rog , am familie !!

- Nu îți fac nimic, nu auzi ??

- Bine....( omul era foarte speriat)

- Mulțumesc vânătorule ! 

- Nu ai pentru ce , te ajutam oricum..

- Chiar dacă știai cine sunt ??

- Drace, chiar dacă știam că ești tu, tot gonean lupul...

- Știu că ești sincer ...

-Tu cum  poți să te lași mâncat de lup??? Doar ai puteri??

- Este Boboteaza , iar puterile mele sunt foarte slabe ....

- Auuu!!!

- Chiar dacă aveam putere mai mare , animalele mă simt , iar cele sălbatice pot să mă și trimită în Iad .... pentru că așa le-a lăsat Dumnezeu....

- Sunt multe chestii care nu le intelegem!

- Omule, știu că ai suflet bun și chiar dacă știai că sunt eu , tot mă salvai! Cere-mi ce vrei tu și eu îți pot da??!!!

- Apreciez , dar eu cred în Dumnezeu și nu îmi doresc nimic de la nimeni,  nu prea vreau să am legătură cu tine....

- Te înțeleg!!

- Uite pușca mea, dacă mai ai probleme tragi un foc și gata , orice animal te lasă în pace ! Mulțumesc lui Dumnezeu am tot ce poate să își dorească un om! Familie , libertate, credință,  iar din ce muncesc îmi  ajunge ....

- Mulțumesc, omule !

- Bunătatea nu înseamnă doar să faci fapte bune pentru cei buni, ci să îi arăți unuia care face fapte rele , că există bine într-o lume pe care o urăște! Chiar și Diavolului!

- Omule,  o să veghez asupra ta!

- Rămâi vigilent,  Drace !

Vânătorul plecă spre casă puțin speriat, dar mulțumit că a făcut o faptă bună!

Cu toate că îi dăduse cea mai bună pușcă , nu îi părea rău și simțea că însăși Dumnezeu este mândru de el!

Vânătorul i-a povestit nevestei , care s-a speriat groaznic,  dar a fost mândră de soțul său !

A trecut ceva timp de la acest eveniment, iar Diavolul s-a ținut de cuvânt a vegheat asupra omului și nu a lăsat nici-o progenitură de-a sa să se apropie de om....

După un timp omul s-a hotărât să meargă din nou la vânătoare , era puțin invidiat de niște consăteni  pentru că avea prea multe , era un om bun, dar și un vânător desăvârșit !

Văzând că plecă la vânătoare , s-au înțeles să îl urmărească și să îl omoare cu propria armă, făcând totul să pară un accident!

Când vânătorul a ajuns în inima pădurii și-au făcut apariția cei doi:

- Salut,  vânătorule !

- Salut!

- Uite am venit să ne plimbăm prin pădure și te-am văzut .

- Mă bucur că ați venit să mă salutați , dar am luat urma unui porc și trebuie să plec...

- Ai niște apă ?? Ne este tare sete!

- Da! 

Când vânătorul lăsă arma jos să scoată din tolbă  apa , unul dintre ei se repezi și îi  luă armă!

- Ce faceți băieți??

- Ne-am săturat de tine! Toți  te laudă ,pe noi oricât vânăm , oricât muncim nimeni nu zice nimic! Acum o să mori, iar toți o să creadă că te-ai sinucis sau omorât accidental !

Cum au întins pușca spre om, din copac sării nimeni altul ,decât Diavolul :

- Ce faceti,  progeniturile mele ??

- Tu cine esti??? ( Și  tremurau ....)

-Tatăl vostru! După ce o să îl omorâți din invidie pe acest om, o să veniți la mine .... o veșnicie cu mine în Iad! Haideți,  continuați !

Când cei doi l-au văzut pe Diavol cât era de urât și cum le-a explicat eternitatea în Iad, aceștia au lăsat pușca și au fugit ....

- Mulțumesc, Diavol !

- Nu ai pentru ce ,tu  ai făcut la fel! 

- Nu înțeleg ce le-a venit ???

- Invidie! Cu toate că mi-ar fi plăcut 2 suflete în plus în Iad , nu te-am putut lăsa.... . Mi-ai oferit o lecție prea mare !

- Ce lecție???

- Cea a bunătății! Chiar dacă mie îmi plac păcătoșii și  ador să îi văd cum suferă,  eu de fapt le arăt o cale și consecințele,  exact ca acum! Ei au ales! Să vezi ce oameni buni o să fie ! Uite cum îi fac eu favoruri lui Dumnezeu...chiar dacă nu recunoaște. 

- Eu oricum îți  mulțumesc din nou!

- Ți-am zis că o să veghez asupra ta! Acum să nu spui la nimeni că eu te-am salvat pentru că îmi distrug reputația și așa o să umple ăștia  satul că ești omul meu....

- Bine, Diavol!

- Eu sper să faci fapte rele, că tare îmi este drag de tine ! Te pun la loc de cinste în Iad!

- Eu cred în Dumnezeu, creatorul meu si al tău , îmi este suficient!

- Mi-a părut bine omule că te-am putut ajuta și în același timp să scap de datorie ....

- Ți-am  zis și atunci , chiar de știam că ești tu, tot te ajutam ! Nu era nici o datorie !

- Pe unii dintre voi oricât aș încerca nu vă pot ispitii....

- Așa este!

- Îmi place pușca o să o folosesc mereu!

- Rămâi cu bine , Diavol!

- Să ști că tot rău sunt și viclean!

- Bine !!

Cei doi care au dorit să îl omoare au spus în tot satul că este "omul Diavolului " de aceea are de toate și este atât de ager....

Când vânătorul a murit și a ajuns în fața lui Dumnezeu și a Diavolului acesta i-a zis:

- Salut vânătorule! Ești al lui Dumnezeu,  cu toate că îmi doream să fi al meu ....

- Drace, ai învățat și tu o lecție atunci!

- Nu am învățat, Doamne ! Am simțit lecția, că de învățat , învăț și uit ! Când simt , nu uit niciodată!

-Îți meriți locul în Rai, vânătorule! 

- Mulțumesc, Doamne !

Atunci Diavolul i-a arătat pușca vânătorului :

- Nu se știe când mă întâlnesc cu un lup!

- Să ai grijă de ea, este a familiei mele !

- Cu  respect,  vânător bun!

După ce sufletul vânzătorului a intrat în Rai , Diavolul spune:

- Pot să mai discut cu el câteodată la poartă???

- Nu !

- Nu prea știu cum funcționează pușca!

- Știi că nu o să îl ispitești ???

- Știu, dar îmi place să vorbesc cu el !

Aceasta a fost povestea Diavolului și a vânzătorului, poveste pe care eu am dezvoltat-o puțin, dar la bază povestea pune în prim plan pe diavol care este ajutat de vânător, iar mai târziu acesta il ajută la rândul său!

Sper că v-a plăcut și nu uitați să dați un like paginii de facebook a bunicii " La povești cu bunica Trandafira "!

Eu am fost, Cristina !

Pupici